După menopauză
Sângerare după menopauză
De ce se verifică orice pată de sânge apărută după ultima menstruație, de la o urmă maronie la un flux ca un ciclu, ce o poate cauza și ce investigații urmează.

Orice sângerare vaginală apărută după menopauză trebuie evaluată de un medic, chiar dacă a fost doar o pată și a apărut o singură dată. În majoritatea cazurilor cauza e benignă, de pildă o mucoasă subțiată de lipsa estrogenului, dar uneori e primul semn al unui cancer al mucoasei uterine (endometrul), care se tratează mult mai ușor când e descoperit devreme.
Ministerul Sănătății și INSP nu au un material pentru paciente despre sângerarea postmenopauză, așa că sursele folosite aici sunt serviciul public de sănătate britanic (NHS), colegiul american al ginecologilor (ACOG) și revista medicilor de familie americani (AAFP).
Ce se numește sângerare după menopauză
Menopauza e stabilită retrospectiv: ai ajuns la ea când a trecut un an întreg fără nicio menstruație. Orice sânge care apare după acel an intră în categoria sângerării postmenopauză, indiferent de cantitate sau de culoare. Pagina NHS spune explicit că trebuie să mergi la medic chiar dacă a fost puțin sânge sau doar o dată.
Granița contează pentru femeile care încă sunt în perimenopauză. O pauză de opt sau zece luni urmată de o menstruație nu e sângerare postmenopauză, ci un ciclu rar, obișnuit în anii de dinainte. Despre pauzele lungi și ciclurile care se scurtează sau se lungesc scrie articolul despre ciclul neregulat după 40 de ani. Dacă nu mai știi exact când a fost ultima menstruație, notează măcar luna aproximativă. Medicul te va întreba.
Scurgeri maronii după menopauză
Multe femei nu recunosc o scurgere maronie drept sângerare. Pe lenjerie apare o urmă cafenie, ca un rest de la sfârșitul unui ciclu, fără dureri și fără alt semn. ACOG descrie sângerarea postmenopauză tocmai așa: de la pete roz-cenușii sau maronii până la un flux abundent ca o menstruație, de cele mai multe ori nedureros. Culoarea maronie arată doar că sângele a stat o vreme până să iasă.
NHS mai trece printre simptomele cancerului uterin și o schimbare a secrețiilor vaginale. Asta nu înseamnă că orice secreție nouă e un semn rău. Uscăciunea și infecțiile sunt mult mai frecvente. Înseamnă că o secreție maronie, rozalie sau cu firișoare de sânge trebuie menționată la consult, iar medicul decide dacă e nevoie de ecografie.
Sângerări după 10 ani de la ultima menstruație
O sângerare care apare după cinci, zece sau cincisprezece ani fără menstruație sperie mai tare, și pe bună dreptate e luată mai în serios. Ginecologul ACOG citat mai sus pune întrebarea „când ați intrat la menopauză?” chiar la începutul consultului și explică de ce: cu cât a trecut mai mult timp, cu atât îngrijorarea e mai justificată și pot fi necesare mai multe investigații.
Explicația ține de vârstă. ACOG precizează că majoritatea cazurilor de cancer endometrial sunt diagnosticate după menopauză, în jurul vârstei de 65 de ani, iar AAFP indică o vârstă medie la diagnostic de 63 de ani, cu 90% din cazuri apărute după 50 de ani. O femeie de 64 de ani care a avut ultima menstruație la 51 se află exact în intervalul cu cel mai mare risc. Chiar și la ea, cauza cea mai probabilă rămâne una benignă, însă investigația nu se amână.
Ce o poate cauza
NHS enumeră cauzele cele mai frecvente, iar ACOG și AAFP adaugă câteva care țin de tratamente:
- Mucoasa subțiată. Fără estrogen, peretele vaginului și mucoasa uterului devin subțiri și se rup ușor. AAFP o numește cea mai frecventă cauză. Uneori sângele apare după un contact sexual, când mucoasa fragilă se irită prin frecare.
- Polipii. Excrescențe de obicei benigne pe colul uterin sau în uter, care se pot scoate printr-o intervenție mică.
- Endometrul îngroșat (hiperplazia endometrială). Poate apărea de la terapia hormonală, de la un nivel mare de estrogen sau de la kilogramele în plus. NHS avertizează că poate duce la cancer uterin, de aceea se urmărește sau se tratează.
- Terapia hormonală. Sângerarea poate fi un efect al tratamentului.
- Alte medicamente. ACOG pomenește anticoagulantele și unele medicamente psihiatrice, iar AAFP tamoxifenul, folosit după cancerul de sân, care crește riscul unei tumori uterine. Nu întrerupe niciunul dintre ele din cauza unei sângerări. Spune-i medicului ce iei.
- Cancerul. Cel de endometru, mai rar cel ovarian. AAFP arată că doar 10-20% dintre femeile investigate pentru sângerare după menopauză au cancer de endometru.
Sângerarea poate veni și din altă parte decât uterul: din vezică, de la un hemoroid. Dacă nu ești sigură de unde a venit sângele, spune-i medicului exact asta.
Dacă iei terapie hormonală
Femeile care urmează o terapie de substituție hormonală se întreabă des dacă petele de sânge sunt „normale”. Unele scheme combinate dau sângerări programate, ca un ciclu, iar în primele luni de tratament petele de sânge neregulate sunt frecvente. NHS trece efectul secundar al terapiei printre cauze, cu soluția „schimbarea sau oprirea tratamentului”. Decizia o ia medicul care a prescris terapia.
ACOG explică de ce contează schema: la o femeie care are uter, estrogenul luat singur îngroașă endometrul, de aceea i se dă împreună cu un progestativ, care îl ține subțire. O sângerare apărută după ce schema a fost stabilă luni de zile, una mai abundentă decât de obicei sau una diferită de ce ți-a explicat medicul trebuie semnalată și investigată la fel ca la orice femeie aflată la menopauză.
Ce se întâmplă la medic
În Marea Britanie, medicul de familie trimite pacienta la o clinică specializată, iar NHS spune că nu ar trebui să aștepte mai mult de două săptămâni. La noi poți merge la ginecolog sau la medicul de familie, care îți dă trimitere. Programarea o faci în aceeași săptămână. Investigațiile sunt aceleași peste tot:
- Discuția. Medicul întreabă de când nu mai ai menstruație, cât și cum ai sângerat, ce medicamente iei, ce boli ai și dacă în familie au existat cancere de uter, ovar sau colon.
- Examenul ginecologic. Medicul folosește speculul, ca la testul Babeș-Papanicolau, ca să examineze vaginul și colul, apoi palpează uterul.
- Ecografia transvaginală. Măsoară grosimea endometrului. AAFP notează că ACOG consideră normală la menopauză o grosime de 4 mm sau mai puțin, iar alte ghiduri folosesc pragul de 5 mm.
- Biopsia de endometru. O probă mică de țesut, luată de multe ori chiar în cabinet, analizată la microscop. Se face când endometrul e mai gros decât pragul și uneori direct.
- Histeroscopia. O cameră subțire introdusă în uter prin col, cu anestezie locală sau generală, care permite și prelevarea de țesut.
Un rezultat bun la ecografie nu încheie mereu povestea. AAFP scrie că, dacă sângerarea continuă deși ecografia e normală, e nevoie de biopsie.
De ce nu te liniștește frotiul
În România, programul național de screening oferă gratuit testul Babeș-Papanicolau femeilor cu vârste între 25 și 64 de ani. E un test pentru colul uterin. Celulele din mucoasa uterului ajung rar pe lamă, iar AAFP precizează că frotiul nu e necesar pentru investigarea unei sângerări după menopauză. Pentru tumorile endometrului nu există screening la femeile fără simptome, scrie ACOG. Tocmai de aceea sângerarea e semnalul care contează: e felul în care boala se face văzută devreme, iar AAFP notează că aproximativ trei sferturi dintre femeile diagnosticate după menopauză sunt depistate într-un stadiu incipient.
Când mergi la Urgențe
Sângerările după menopauză sunt de obicei mici și pot aștepta o programare în câteva zile. ACOG dă însă un prag pentru sângerarea abundentă: dacă schimbi absorbantul în fiecare oră, mai mult de două ore la rând, și ai și dureri în piept, respiri greu sau ești amețită, mergi imediat la Urgențe. La fel și dacă sângerarea vine cu dureri puternice de burtă sau leșin.
Ce notezi înainte de consult
ACOG recomandă să notezi în calendar zilele în care ai sângerat, cât a durat și cum a arătat: pată, sângerare slabă, medie sau abundentă. Mai sunt utile:
- luna și anul ultimei menstruații
- dacă sângele a apărut după un contact sexual sau fără nicio legătură cu el
- lista medicamentelor, cu terapia hormonală, anticoagulantele, aspirina și suplimentele
- cancerele din familie, mai ales de uter, colon sau ovar, care pot fi asociate în sindromul Lynch, o boală ereditară
- alte simptome noi: dureri în bazin, balonare, schimbări la urinat sau la scaun.
Zilele cu sânge le poți nota ușor într-un calendar menstrual. Celelalte simptome le bifezi pe lista de simptome pentru medic, pe care o tipărești și o iei cu tine.
Cine are un risc mai mare
Boala poate apărea la orice femeie aflată la menopauză, dar ACOG și AAFP menționează factorii care cresc riscul: vârsta de peste 50 de ani, kilogramele în plus (pentru ACOG, un indice de masă corporală de cel puțin 25), estrogenul administrat fără progestativ, sindromul ovarelor polichistice, menopauza tardivă, faptul că nu ai avut nicio sarcină, tratamentul cu tamoxifen, diabetul, hipertensiunea și sindromul Lynch. AAFP adaugă că pastilele anticoncepționale combinate, luate măcar un an în tinerețe, au un efect protector.
Lista nu schimbă ce ai de făcut la o sângerare, pentru că investigația e aceeași. Factorii de risc îl ajută însă pe medic să decidă dacă trece direct la biopsie.
Părerea mea
Dacă aș vedea o urmă maronie pe lenjerie la doi ani după ultima menstruație, aș suna a doua zi la ginecolog și aș cere o ecografie transvaginală. Aș merge cu data ultimei menstruații și cu lista medicamentelor scrise pe o foaie. Probabil ar fi o mucoasă subțiată, dar până nu se vede pe ecran nu poți ști.
Iar dacă ecografia ar ieși bine și sângele ar reapărea peste câteva luni, m-aș întoarce la medic fără să aștept să treacă de la sine. Pacienta din articolul ACOG a sângerat din nou după trei ani, iar medicul ei a reluat investigațiile de la capăt.
Surse
- NHS, Postmenopausal bleeding, revizuit la 24 septembrie 2026 (ghid britanic).
- NHS, Womb (uterus) cancer: symptoms, revizuit la 29 octombrie 2024 (ghid britanic).
- ACOG, Endometrial Cancer, revizuit în iunie 2025 (ghid american).
- ACOG, Abnormal Uterine Bleeding, revizuit în august 2025 (ghid american).
- ACOG, Bleeding After Menopause Could Be a Problem, revizuit în februarie 2026.
- American Family Physician, Diagnosis and Management of Endometrial Cancer, 2016.
Scris de Irina Dobre. Pagina nu înlocuiește consultația.