Dureri de sâni după 40 de ani: de ce apar și când te verifici
Cum deosebești durerea de sâni legată de ciclu de durerea neciclică, ce legătură are terapia hormonală și ce schimbări trebuie evaluate.
Ce simptome apar des în premenopauză, numită și perimenopauză, și la menopauză, cum arată fiecare și când e cazul să le arăți unui medic.
Cum deosebești durerea de sâni legată de ciclu de durerea neciclică, ce legătură are terapia hormonală și ce schimbări trebuie evaluate.
Ce tratamente există pentru simptomele perimenopauzei și ale menopauzei: terapia hormonală, medicamentele fără hormoni, TCC și ce știm despre remediile naturiste.
Uiți cuvinte, intri în cameră și nu mai știi de ce, citești de trei ori același rând? Ce e ceața mentală în perimenopauză, cât durează și când mergi la medic.
Adormi ușor, dar te trezești la 3 și nu mai poți dormi? De ce se întâmplă în perimenopauză, ce alte cauze există și ce te ajută.
Ce înseamnă bufeuri, cât ține un bufeu și câți ani durează, ce le declanșează, bufeurile de noapte, ce se știe despre ceaiuri și ce tratamente discuți cu medicul.
De ce te trezești udă noaptea: menopauza, anxietatea, medicamentele, alcoolul, tiroida, glicemia, infecțiile. Semnele care cer consult și ce notezi înainte.
Lista de simptome de perimenopauză și menopauză pentru medic: bifezi ce simți, notezi cât de des, cât de intens și de când, apoi tipărești o pagină. Nu se salvează nimic.
Pe această pagină
Teme apropiate
În vorbirea de zi cu zi, premenopauza și perimenopauza înseamnă același lucru: anii dinaintea ultimei menstruații, când hormonii urcă și coboară și apar primele simptome. Medicii scriu mai des perimenopauză, iar femeile o caută mai des drept premenopauză. Ce înseamnă fiecare etapă și cât durează afli în secțiunea Perimenopauza.
Nu există două femei cu aceeași premenopauză. Unele trec prin ea aproape fără să observe, altele au bufeuri de mai multe ori pe zi și dorm prost luni la rând. Lista simptomelor e totuși comună: aceleași semne apar des, în combinații diferite, și se schimbă de-a lungul anilor. Într-un an pot domina bufeurile, iar în anul următor locul lor îl poate lua anxietatea.
Lista urmează pagina de simptome a NHS, serviciul public de sănătate britanic, care mai adaugă palpitațiile, incontinența urinară și dinții sensibili. Autoritățile din România nu publică un ghid pentru paciente pe această temă, așa că recomandările de aici sunt britanice.
Amețeala apare cel mai des legată de un bufeu: NHS o trece printre efectele pe care le poate avea un val de căldură, alături de transpirație și palpitații. Dacă amețești doar în timpul bufeului și îți revii odată cu el, notează-le împreună.
Amețeala are însă multe alte cauze. Pagina NHS despre amețeli enumeră o infecție a urechii interne, scăderea tensiunii când te ridici brusc, unele medicamente (printre ele antidepresive și medicamente pentru tensiune), tulburările de ritm al inimii, migrena, stresul și anxietatea. Programează-te la medic dacă amețeala vine cu leșin sau dureri de cap, sau dacă apare și în afara bufeurilor. Cere ajutor medical în aceeași zi dacă e însoțită de o durere de cap foarte puternică, vărsături severe sau febră mare.
Greața nu figurează pe lista NHS a simptomelor de menopauză, deși unele femei o descriu în timpul bufeurilor. Ghidurile oficiale nu explică limpede o legătură, de aceea e bine să excluzi întâi cauzele obișnuite. NHS le numește pe cele frecvente: viroze digestive, toxiinfecția alimentară, gripa, refluxul, migrena și problemele urechii interne.
Două cauze țin direct de vârsta asta. Cât timp menstruația încă vine, chiar și rar, o sarcină e posibilă, iar un test de sarcină e primul pas când greața apare odată cu o întârziere. Greața e și un efect advers frecvent al terapiei hormonale, mai ales sub formă de tablete, și de obicei se liniștește în primele luni, potrivit paginii NHS despre efectele adverse ale terapiei hormonale. Spune-i medicului dacă greața nu trece în câteva zile sau revine des. Dacă ai dureri puternice de burtă sau în piept, ori dacă vomiți tot ce bei, mergi la urgențe.
În Marea Britanie, ultima menstruație vine în medie la 51 de ani, de obicei între 45 și 55 de ani, potrivit NHS. La 50 de ani, multe femei sunt la capătul perimenopauzei sau tocmai au trecut de ultima menstruație. Menstruațiile vin rar, cu pauze de câteva luni, iar bufeurile, transpirațiile nocturne și somnul întrerupt sunt de obicei pe primul plan. Uscăciunea vaginală și durerile articulare pot continua și după menopauză.
De la 50 de ani se schimbă câteva lucruri practice. Contracepția rămâne necesară încă un an după ultima menstruație. Orice sângerare apărută după 12 luni fără menstruație trebuie semnalată medicului fără întârziere. Tot de acum o femeie asigurată poate face gratuit o mamografie, cu bilet de trimitere. Cum se confirmă menopauza afli în secțiunea Menopauza, iar controalele din anii următori, în secțiunea După menopauză.
Tratamentul se alege cu medicul, după simptome și după bolile pe care le-ai avut. NHS descrie trei căi. Terapia hormonală (THS) e principalul tratament medicamentos și înlocuiește hormonii care scad. Pentru femeile care nu pot sau nu vor hormoni există medicamente nehormonale, folosite mai ales pentru bufeuri. Terapia cognitiv-comportamentală ameliorează dispoziția proastă și anxietatea, dar și unele simptome fizice, cum sunt bufeurile și durerile articulare.
Doza, forma (tablete, plasturi, gel) și durata le stabilește medicul ginecolog sau medicul de familie. Ce spun studiile despre ceaiuri și plante pentru bufeuri e în articolul despre bufeuri.
Pentru fiecare simptom contează patru lucruri: ziua, ora, cât de puternic a fost și ce făceai înainte. Notate câteva săptămâni, arată tipare pe care memoria le pierde: bufeurile se adună după-amiaza, somnul e mai scurt în nopțile cu transpirații, zilele cu nervi cad înaintea menstruației. Un caiet e suficient, iar o aplicație de jurnal adună numerele în locul tău. Eu aș începe cu trei rânduri pe zi: menstruația, cel mai supărător simptom și cum am dormit. Înainte de consultație, adună totul pe o singură foaie cu lista de simptome pentru medic: bifezi ce simptome ai, alegi cât de des apar și de când, apoi tipărești pagina.
Fă-ți o programare când simptomele îți strică somnul, munca sau relațiile și vrei să afli ce opțiuni ai. Nu aștepta dacă ai palpitații sau dacă sângerezi mai mult decât înainte. Multe dintre aceste simptome au și alte cauze, iar medicul le poate deosebi. Ce să iei cu tine la consultație afli în secțiunea La medic.