Somn
De ce te trezești la 3 noaptea
Somnul în perimenopauză: ce schimbă hormonii, ce alte cauze ar trebui excluse și ce îți recomandă medicii înainte de pastile.

Trezirea pe la 3 noaptea e una dintre cele mai frecvente probleme de somn în perimenopauză și după menopauză: scăderea estrogenului și a progesteronului fragmentează somnul, iar bufeurile și transpirațiile nocturne vin des tocmai spre dimineață. Dacă se întâmplă de mai multe ori pe săptămână și ești obosită ziua, primul tratament recomandat de studii este terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, înaintea somniferelor.
Ministerul Sănătății și INSP nu au un material pentru paciente despre somnul la menopauză, așa că sursele de mai jos sunt britanice (NHS) și americane (Harvard Health), plus o analiză a studiilor publicată în 2024.
Adormi bine, dar te trezești la 3: tiparul tipic
Multe femei de peste 40 de ani descriu aceeași noapte. Seara adorm fără probleme, pentru că sunt obosite. Pe la 2, 3 sau 4 se trezesc brusc, cu mintea limpede, se uită la ceas și apoi stau o oră sau două întinse, cu gândul la a doua zi. Dimineața, când sună alarma, abia atunci le-ar veni somnul.
Dr. Kathryn Corelli, medic internist specializat în menopauză, spune într-un articol Harvard Health din 2025 că trezirea în mijlocul nopții e mult mai frecventă decât dificultatea de a adormi. Serviciul public de sănătate britanic trece trezirea devreme, după care nu mai poți adormi, printre semnele clasice ale insomniei, alături de trezirile repetate și oboseala de peste zi.
Ora aproape fixă are o explicație simplă. Valurile de căldură vin des în orele dinspre dimineață, iar cu vârsta somnul devine mai superficial, așa că în acele ore te trezește și un deranj mic.
De ce apare insomnia după 40 de ani
În perimenopauză, somnul se dereglează din mai multe motive deodată, iar motivul principal diferă de la o femeie la alta.
- Hormonii. Harvard Health pune scăderea estrogenului și a progesteronului în fruntea listei. O analiză a studiilor din 2024 adaugă că nivelul scăzut de estradiol și cel crescut de FSH dereglează secreția de melatonină și ritmul somn-veghe.
- Bufeurile și transpirațiile nocturne. Vin des spre dimineață și te trezesc chiar dacă nu îți amintești bufeul. Despre ele găsești detalii în articolele despre bufeuri și despre transpirațiile nocturne, inclusiv când transpirația noaptea are altă cauză.
- Vârsta. La ambele sexe, pe măsură ce trec anii, somnul profund se scurtează și ceasul biologic se decalează: te culci și te trezești mai devreme. Medicul citat de Harvard spune că partea asta nu se poate corecta.
- Anxietatea. Gândurile care se învârt la 3 noaptea sunt un simptom în sine, iar anxietatea crește frecvent în jurul menopauzei.
- Vezica. O trezire pe noapte pentru toaletă e considerată normală. Două sau trei îți rup somnul și merită spuse medicului.
- Durerea. Durerile de spate și de articulații se simt mai tare noaptea, iar durerile musculare și articulare sunt pe lista NHS de simptome ale menopauzei.
- Alcoolul, cafeaua și cina târzie. Paharul de vin de seară te ajută să adormi, apoi îți taie somnul profund din a doua parte a nopții.
Problema e foarte răspândită. Studiul american SWAN a urmărit participantele timp de zece ani: 46-48% dintre cele aflate la menopauză aveau insomnie, față de 38% înainte de menopauză. Potrivit analizei din 2024, insomnia este cea mai frecventă tulburare de somn asociată cu menopauza și de multe ori persistă și după aceasta.
Alte cauze pe care le exclude medicul
Nu orice noapte albă după 45 de ani ține de hormoni. NHS enumeră printre cauzele insomniei tiroida hiperactivă, sindromul picioarelor neliniștite, depresia și multe medicamente. Harvard menționează în special unele medicamente pentru hipertensiune și unele antidepresive, care pot fragmenta somnul. Nu schimba și nu opri un tratament fără să vorbești cu medicul care ți l-a dat.
Apneea în somn merită o atenție aparte, pentru că riscul ei crește cu vârsta și cu kilogramele. NHS descrie semnele: respirație care se oprește și repornește în somn, sforăit puternic, zgomote ca de sufocare, treziri dese, oboseală mare în timpul zilei și dureri de cap dimineața. De multe ori le observă partenerul, nu persoana care doarme. Apneea netratată crește riscul de hipertensiune, accident vascular și diabet, iar somniferele o pot agrava, așa că un consult vine înaintea oricărei pastile.
Ce poți face singură, de diseară
Potrivit NHS, insomnia se ameliorează de obicei prin schimbarea obiceiurilor de somn. Recomandările sunt puține și practice:
- te culci doar când ți-e somn și te trezești la aceeași oră în fiecare zi, inclusiv după o noapte proastă
- camera să fie întunecată, liniștită și răcoroasă, mai ales când ai bufeuri
- fără cafea, ceai negru, alcool și țigări cu cel puțin 6 ore înainte de culcare
- fără o masă mare seara târziu și fără efort fizic intens cu 4 ore înainte de somn
- mișcare regulată peste zi și fără somn de prânz
- o oră de relaxare înainte de culcare, cu o carte sau o baie, și telefonul lăsat deoparte.
Când te trezești la 3, nu lua telefonul în mână, nici măcar ca să vezi cât e ceasul. Sfatul vine de la medicul citat de Harvard și pare mărunt. Lumina ecranului și gândul „mai am doar trei ore” te țin trează mai mult decât trezirea însăși. Respirația lentă sau meditația te pot aduce înapoi spre somn. Dacă stai mult timp trează, terapia cognitiv-comportamentală recomandă de obicei să te ridici din pat și să faci ceva liniștit în altă cameră, apoi să te întorci când îți vine somnul, ca patul să rămână legat de somn și nu de frământare.
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (prescurtat CBT-I) e un program scurt, de obicei între 4 și 12 ședințe, în care înveți să-ți refaci programul de somn și să schimbi gândurile care te țin trează. Se face față în față cu un psiholog, în grup, la telefon sau online. NHS spune că medicul de familie o poate recomanda când schimbarea obiceiurilor nu a ajutat.
Analiza publicată în 2024 în revista Life a strâns opt studii randomizate pe femei la menopauză cu insomnie cronică. Toate au arătat un somn mai bun și o insomnie mai puțin severă după terapie, iar efectul s-a menținut până la șase luni. Autorii o recomandă ca primă intervenție, cu mai puține efecte adverse decât medicamentele. Limita pe care o recunosc ei înșiși: majoritatea femeilor din studii erau albe și cu studii superioare, așa că rezultatele nu au fost verificate pe toate grupurile de femei.
În România, această terapie e oferită de psihologi și psihoterapeuți cu formare cognitiv-comportamentală. Nu e decontată în general prin asigurare, așa că întreabă de la început câte ședințe presupune programul.
Pastilele de somn și terapia hormonală
Produsele din farmacie pentru somn, cu valeriană, lavandă sau un antihistaminic, te pot ajuta una-două săptămâni, spune NHS, și nu trebuie luate mai mult. Unele te lasă amețită dimineața, ceea ce contează dacă ai drum cu mașina. Somniferele pe rețetă se dau rar, pentru câteva zile sau cel mult câteva săptămâni, pentru că pot da dependență.
Terapia hormonală tratează valurile de căldură și transpirația de noapte, iar atunci când ele te trezesc, somnul se îmbunătățește adesea odată cu ele. Pe pagina NHS despre tratamentul menopauzei, terapia hormonală e descrisă prima, iar pentru femeile care nu pot sau nu vor să ia hormoni NHS recomandă terapie cognitiv-comportamentală sau alte medicamente. Ce ți se potrivește stabilești cu ginecologul, pornind de la toate simptomele tale și de la istoricul medical.
Când mergi la medic
Programează un consult la medicul de familie sau la ginecolog dacă:
- dormi prost mai multe nopți pe săptămână, de peste trei luni (de la acest prag NHS consideră insomnia de lungă durată)
- oboseala îți afectează munca, șofatul sau viața de familie
- cineva ți-a spus că sforăi tare sau că respirația ți se oprește în somn
- te trezești de două-trei ori pe noapte ca să urinezi
- tristețea sau anxietatea persistă de câteva săptămâni.
Medicul are nevoie de date, iar o insomnie povestită din memorie sună mereu mai vag decât a fost. Notează timp de două săptămâni ora la care te culci, ora la care te trezești, dacă ai avut bufeuri sau transpirații, ce ai băut seara și în ce zi a ciclului ești. Pentru ciclu te ajută calendarul menstrual după 40 de ani, iar pe lista de simptome pentru medic bifezi problemele de somn alături de celelalte. Ce se discută de obicei la o astfel de consultație afli în secțiunea La medic.
Nopțile nedormite se văd și ziua: problemele de memorie și dificultățile de concentrare se agravează după săptămâni de somn întrerupt, așa cum explicăm în articolul despre ceața mentală.
Părerea mea
Aș începe cu partea care nu costă nimic: aceeași oră de trezire în fiecare zi, fără vin seara și fără telefon la 3 noaptea, timp de două-trei săptămâni, notând fiecare noapte. Dacă bufeurile sunt cele care mă trezesc, aș discuta cu ginecologul despre ele, pentru că ele sunt cauza. Dacă mă trezesc fără bufeuri și stau trează cu gândurile, aș căuta un terapeut pentru CBT-I înainte să cer un somnifer, pentru că rezultatele terapiei rămân și după ce se termină ședințele.
Surse
- NHS, Insomnia, revizuit la 19 martie 2024 (ghid britanic).
- NHS, Sleep apnoea, revizuit la 11 mai 2026 (ghid britanic).
- NHS, Treatment for menopause and perimenopause, revizuit la 19 mai 2026 (ghid britanic).
- Harvard Health Publishing, The 3 a.m. wake-up: Why it happens to women more often after 55, 24 octombrie 2025.
- Ntikoudi și colab., The Effectiveness of Cognitive Behavioral Therapy on Insomnia Severity Among Menopausal Women: A Scoping Review, Life, 2024.
Scris de Irina Dobre. Pagina nu înlocuiește consultația.