Salt la conținut
Meniu

Simptome

Anxietatea după 40 de ani

Stările schimbătoare, neliniștea care vine din senin, iritarea, lacrimile ușoare: ce legătură au cu hormonii perimenopauzei, cum deosebești o perioadă grea de o depresie și ce tratamente recomandă ghidurile.

De Irina Dobre, 16 noiembrie 2026

Mâinile unei persoane în pulover gri țin o ceașcă de ceai lângă o fereastră cu stropi de ploaie

Anxietatea, iritabilitatea și stările care se schimbă de la o oră la alta sunt simptome obișnuite ale perimenopauzei. Serviciul public de sănătate britanic scrie că schimbările de dispoziție, tristețea și anxietatea sunt frecvente în anii din jurul menopauzei, iar o analiză din 2024 arată că riscul de depresie crește tocmai în această perioadă.

Ceri ajutor când starea durează săptămâni, te împiedică să funcționezi acasă sau la serviciu ori te gândești să-ți faci rău. Ministerul Sănătății și INSP nu au un material pentru paciente pe acest subiect, așa că ghidurile citate aici sunt britanice.

Cum arată stările schimbătoare în perimenopauză

Multe femei spun că nu se mai recunosc. Te enervează lucruri care înainte treceau neobservate, plângi la o reclamă, iar dimineața te trezești cu un nod în stomac fără să știi de unde vine. Unele au pentru prima oară în viață un episod de panică, cu inima care bate tare și senzația că se întâmplă ceva grav.

Ghidul NICE pentru menopauză trece efectele asupra dispoziției printre simptomele obișnuite, alături de bufeuri, uscăciunea vaginală și durerile articulare. Ele pot apărea cu ani înainte ca menstruația să se oprească, adesea când ciclul e încă destul de regulat, ceea ce face legătura greu de văzut. O femeie de 43 de ani cu menstruații la 26 de zile în loc de 29 rareori se gândește că neliniștea ei are vreo legătură cu ovarele.

Ajută să le pui pe hârtie. Dacă notezi câteva săptămâni zilele grele alături de datele ciclului, poți vedea dacă se strâng în aceleași zile. Calendarul menstrual după 40 de ani explică ce merită urmărit.

De ce apar: hormonii, somnul și restul vieții

În perimenopauză estrogenul nu scade treptat. Urcă și coboară imprevizibil de la o lună la alta, iar creierul are receptori pentru el. Mecanismul exact nu e lămurit, însă legătura în timp apare constant în studii.

A doua cauză e somnul. Bufeurile și transpirațiile nocturne te trezesc noaptea, iar după câteva săptămâni de somn rupt oricine devine mai irascibil și mai anxios. De ce te trezești la aceeași oră și ce ajută găsești în articolul despre somnul în perimenopauză. Lipsa somnului afectează și memoria, motiv pentru care anxietatea și ceața mentală apar de multe ori împreună.

A treia cauză e încărcătura vieții de zi cu zi. Între 40 și 55 de ani multe femei au copii adolescenți, părinți bolnavi și un serviciu care cere mult. Nimic din toate acestea nu e un simptom, însă fiecare te face mai vulnerabilă la stres tocmai în anii în care și hormonii te dezechilibrează.

Depresia în perimenopauză: ce arată cercetarea

O echipă de la University College London a adunat în 2024 datele din 7 studii cu aproape 12.000 de femei din cinci țări. Rezultatul, publicat în Journal of Affective Disorders: femeile aflate în perimenopauză aveau cu 40% mai multe șanse să aibă simptome de depresie sau un diagnostic de depresie decât femeile care încă nu intraseră în această etapă. După menopauză, riscul nu mai era mai mare.

Cifra spune că perimenopauza e o perioadă cu risc mai mare, nu că fiecare femeie va face depresie. Riscul pare mai mare pentru cine a mai trecut printr-o depresie. Dacă te regăsești aici, spune-i medicului de la început.

Când e mai mult decât o perioadă grea

Toată lumea are zile proaste. NHS face diferența așa: în depresie tristețea ține săptămâni sau luni, nu câteva zile, și vine cu pierderea plăcerii pentru lucrurile care îți plăceau, plâns des, oboseală continuă, somn prost și lipsa poftei de mâncare. Medicii britanici adaugă că mulți oameni așteaptă mult până cer ajutor și că e mai bine să nu amâni.

Pentru anxietate, NHS descrie tulburarea de anxietate generalizată ca pe o îngrijorare legată de multe lucruri, greu de controlat, prezentă cea mai mare parte a timpului și care îți afectează viața de zi cu zi. Diagnosticul se pune după cel puțin 6 luni de astfel de stări. Pe lângă grijă, apar insomnia, nervozitatea, tensiunea, problemele cu stomacul, amețeala și palpitațiile.

Programează un consult la medicul de familie dacă:

  • ești tristă sau fără chef de nimic aproape în fiecare zi, de mai mult de două săptămâni
  • grijile nu te lasă să dormi sau să lucrezi
  • eviți oameni sau locuri din cauza neliniștii
  • bei mai mult alcool sau iei calmante ca să faci față
  • cei din jur îți spun că te-ai schimbat.

Sună la 112 dacă te gândești să-ți faci rău sau nu mai vezi rostul de a trăi. Pentru o discuție cu cineva, gratuit și anonim, România are TelVerde Antisuicid, la 0800 801 200, o linie cu voluntari pentru adulții care trec printr-un moment fără ieșire.

Alte cauze de exclus înainte de a da vina pe hormoni

Neliniștea și palpitațiile au și cauze care se văd la analize. Hipertiroidismul provoacă nervozitate, tremurături, palpitații și scădere în greutate fără motiv, iar o tiroidă leneșă aduce tristețe și oboseală. Anemia cauzată de menstruațiile abundente te lasă fără energie și cu palpitații. Unele medicamente, multă cafea și alcoolul băut seara agravează anxietatea și tulbură somnul.

Palpitațiile însoțite de durere în piept, respirație grea sau leșin reprezintă o urgență medicală, oricât de anxioasă ai fi. Pragurile exacte le găsești la semnele de alarmă după 40 de ani.

Tratamentul anxietății la menopauză

Ghidul NICE, actualizat în 2024, recomandă ca medicul să discute cu pacienta toate opțiunile, cu beneficiile și riscurile fiecăreia. Pentru anxietatea și tristețea legate de menopauză, opțiunile sunt următoarele:

  • Terapia cognitiv-comportamentală. NHS arată că această formă de psihoterapie poate ajuta în caz de tristețe, anxietate și tulburări de somn. NICE o propune pentru anxietatea și tristețea apărute odată cu menopauza, singură sau împreună cu tratamentul hormonal. Există și o variantă adaptată pentru menopauză, cu ședințe individuale sau de grup, la cabinet sau online, ori cu exerciții pe care le faci singură acasă.
  • Terapia hormonală. Când tristețea a început în aceeași perioadă cu bufeurile sau cu schimbările ciclului și nu întrunește criteriile unei depresii, NICE spune că medicul poate lua în calcul terapia hormonală. Hotărârea se ia împreună cu medicul ginecolog, în funcție de istoricul tău medical. Formele și riscurile ei sunt explicate în ghidul nostru despre tratamentul în perimenopauză și menopauză.
  • Antidepresivele. NICE notează că nu există dovezi clare că ajută la tristețea din menopauză atunci când nu s-a pus diagnosticul de depresie. Când medicul a pus diagnosticul de depresie sau de anxietate generalizată, NHS trece antidepresivele printre tratamentele obișnuite, de regulă după psihoterapie sau în paralel cu ea.

Dacă iei deja un antidepresiv sau un anxiolitic, nu-l opri și nu schimba doza fără medicul care ți l-a dat, nici când începi terapia hormonală.

Ce poți face singură între consultații

Lista NHS e scurtă: odihnă cât se poate, mișcare regulată și ceva care te relaxează, cum ar fi yoga, tai chi sau meditația. Tot NHS recomandă să vorbești cu alte femei care trec prin aceeași etapă, din familie, dintre prietene sau colege. Pentru anxietate, medicii britanici adaugă să reduci cafeaua, ceaiul negru și băuturile energizante și să nu folosești alcoolul ca să te liniștești, pentru că strică somnul și, pe termen lung, starea de spirit.

Un exercițiu de respirație lentă ajută în momentul în care simți că te cuprinde neliniștea, iar o plimbare de jumătate de oră zilnic face mai mult pentru somn decât pare. Niciunul dintre aceste obiceiuri nu înlocuiește tratamentul medical când stările sunt intense, dar te ajută în zilele bune și în cele grele.

Ce citești pe forumuri despre anxietate și menopauză

Pe forumuri și în grupurile de femei găsești ceva ce cabinetul rareori oferă: confirmarea că nu ești singura căreia i se întâmplă asta. Mesajele în care o femeie de 46 de ani povestește că a crezut că are o boală de inimă și a aflat că era perimenopauza liniștesc multe cititoare.

Problema e că acolo totul se explică de obicei printr-un singur hormon sau printr-un singur supliment-minune, iar dozele se schimbă de la o femeie la alta ca rețetele de prăjitură. Folosește-le ca să-ți faci curaj să mergi la medic și ca să afli ce întrebări să pui. Tratamentul îl alegi cu cineva care îți cunoaște analizele.

Cum te pregătești pentru consultație

E greu să vorbești despre emoții în cele zece minute ale unei consultații, așa că vino cu ele notate pe hârtie. Scrie de când a început, cât de des apare, dacă se leagă de ciclu sau de nopțile cu bufeuri și ce ai încercat deja. Pe lista de simptome pentru medic bifezi anxietatea și starea de spirit alături de bufeuri, somn și ciclu, apoi o tipărești. Dacă ai sub 45 de ani și ciclul s-a oprit, citește și despre insuficiența ovariană prematură: NICE recomandă sprijin psihologic pentru femeile la care menopauza se instalează devreme. Alte pagini despre consultații sunt în secțiunea La medic.

Părerea mea

La 45 de ani, cu nopți întrerupte și o neliniște apărută de câteva luni, aș cere întâi o analiză pentru tiroidă și o hemoleucogramă, apoi aș discuta cu ginecologul despre bufeuri și somn. De multe ori, când se rezolvă nopțile, se mai liniștește și ziua.

Aș cere ajutor fără să mai aștept dacă tristețea ar trece de două săptămâni sau dacă aș începe să evit oamenii. Faptul că hormonii explică o parte din ce simți nu înseamnă că trebuie să rabzi până trece perimenopauza.

Surse

Scris de Irina Dobre. Pagina nu înlocuiește consultația.

Întrebări despre anxietate și menopauză

Poate perimenopauza să provoace atacuri de panică?
Neliniștea și palpitațiile apar des în acești ani, iar bufeurile pot aduce o senzație de panică. Un episod cu durere în piept, lipsă de aer sau leșin cere totuși un apel la 112, pentru că inima trebuie verificată înainte de orice altă explicație.
Ce medic consult pentru anxietate la menopauză?
Începe cu medicul de familie, care exclude tiroida și alte cauze fizice. Pentru tratamentul hormonal discuți cu ginecologul, iar pentru o anxietate sau o depresie care nu trec, cu un psihiatru sau un psiholog.
Antidepresivele ajută la stările de la menopauză?
Depinde de diagnostic. Ghidul britanic NICE spune că nu există dovezi clare pentru ele când tristețea nu a fost diagnosticată ca depresie. La o depresie sau o anxietate generalizată diagnosticate, ele fac parte din tratamentul obișnuit.
Trec stările schimbătoare după menopauză?
La multe femei, da. Analiza UCL din 2024 nu a găsit un risc mai mare de depresie după menopauză față de anii dinainte. O depresie instalată nu se rezolvă însă așteptând, ci cu tratament.

Comentarii

Încă nu sunt comentarii. Întrebările și experiența ta sunt binevenite.

Lasă un comentariu

Mulțumim. Comentariul tău va apărea după ce îl verificăm.